Administrare Cultura Educatie Albume
Date geografice Prima pagina
Date istorice Informatii utile

Localitatea Horodnic de Jos este o comuna din judetul Suceava si constituie una dintre cele mai vechi asezari ale tinutului Bucovinei, fiind atestata documentar din secolul al XIV-lea. Cele mai vechi descoperiri arheologice dateaza inca din neolitic (6000 – 2000 i.H.).
In partea de nord a comunei se afla o importanta necropola tumulara in care se mai pastreaza si astazi movile si concludente urme de industrie primitiva (aschii de silex si ceramica). Inca din anul 1852, Simion Florea Marian semnala Academiei Romane existenta tumulilor din Horodnicul de Jos, pentru care inaltul for a alocat suma de 500 de lei pentru sapaturi. Primele cercetari ale tumulilor din localitate sunt efectuate de Josef Szombathy, muzeograf la muzeul din Cernauti, fiind continuate de profesorul Friederik Keindl, care include rezultatele in lucrarea “Gheschichte der Bukovina” I/1896.
Analizand ritualurile funerare si obiectele gasite in mormintele din tumulii cercetati, istoricul si muzeograful Mircea Ignat de la Muzeul de Istorie din Suceava incadreaza necropola tumulara de la Horodnicul de Jos in randul monumentelor culturii Komarov (epoca bronzului mijlociu).

Primele atestari documentare apar cand domnitorii moldoveni incep sa tina scriitori in cancelarie. Primul document provine din cancelaria domnitorului Stefan cel Batran (Musat), care a domnit in Moldova intre anii 1394 – 1399 si in Hronicul caruia se consemneaza ca Horodnicul de Jos se afla in stapanirea fratilor Iatco, Dumco si Dusco.

In ceea ce priveste denumirea satului, in primele documente numele localitatii apare sub forma “Gorodnic”, dar se transmite si se impune in continuare sub forma de pronuntare “Horodnic”, ramanand astfel neschimbata pana astazi. Inexistenta in fondul principal de cuvinte al limbii romane a cuvantului “horodnic” i-a dus pe cercetatori la pareri diferite in privinta explicarii numelui. Unii sustin ca Horodnic inseamna “ocol, poiana”, altii ca ar insemna “intaritura, cetate, oras”, iar altii – “gradina, gradinar”. Conform explicatiei lui Iorgu Iordan, cuvantul vechi slav “gorod”, caruia i s-a adaugat, tot in limba slava, sufixul “-nic”, exista si azi in limba ucraineana (horodnyk = gradinar). Desi acest substantiv luat singur este cam greu sa devina toponim, dupa cum remarca acelasi autor, toponimul Horodnic provine din antroponimul Horodnic. Numele localitatii provine, cel mai probabil, de la un om cu numele Horodnic (in romaneste Gradinaru), intemeietor al satului medieval inainte de 1400.
In jurul anului 1500, Horodnicul, marindu-si populatia, cunoaste o dezvoltare extensiva a vetrei de locuire pe o suprafata din ce in ce mai intinsa si se divide in doua sate, “de Sus” si“ de Jos”. Aceste denumiri sunt date de pozitia topometrica a unui sat fata de celalalt. Horodnicul de Sus se afla pe un podis mai langa munte, iar Horodnicul de Jos se intinde in Depresiunea Horodnic, de-a lungul vailor formate de paraiele Horodnic si Pozen. Astfel, incepand cu secolul al XVI-lea, sunt mentionate in documentele moldovenesti doua sate ale Horodnicului, Horodnic de Jos si Horodnic de Sus.

Monumentul istoric – Schitul Calugarita – dateaza din anii 1360 si se afla in catunul Calugarita. Bisericuta din lemn a fost inclusa in circuitul monumentelor istorice din Bucovina, fiind cea mai veche din zona. A fost un schit de calugarite. In cele 8 judete ale Moldovei exista 148 de biserici din lemn declarate monumente istorice. Din aceste biserici pastrate peste ani, biserica din Horodnic este a sasea ca vechime.

 

 

 

sus^

 

Populatie Legaturi utile
Date economice Noutati
Stema comunei Contact
Documentare